Viorica – Soi de struguri moldovenesc

Cu siguranță ați degustat, sau cel puțin ați văzut scris pe etichete de vin „Viorica”. Pentru mulți dintre noi acest soi de struguri este o noutate, iar pentru alții, încă un motiv de ironizare a fostului premier cu același nume.

Ce reprezintă acest soi de struguri Viorica?

Istoric

Acum mai bine de 50 de ani, Institutul Național al Viei și Vinului, în colaborare cu Universitatea Agrară din fosta RSS Moldovenească (Republica Moldova) și alte instituții de specialitate din țările ex-sovietice, a efectuat selecția în vederea sporirii rezistenței soiurilor la factorii abiotici și biotici ai mediului ambiant. Mai mult, s-a propus ca prin aceste lucrări să se urmărească indicatorii calitativi și cantitativi ai soiurilor, inclusiv capacitatea de regenerare. De asemenea, plantarea unor astfel de soiuri contribuie atât la diversificarea produselor, cât și la conturarea unei noi identități viticole. 

Au fost alese 10 noi soiuri de struguri pentru vin de selecție autohtonă (sau raionate), printre care și Viorica. Soiul alb de strugure Viorica fusese creat în 1969, iar în 1990 a fot omologat și inclus în registrul viticol din R.Moldova. După mai bine de 20 de ani de cercetări și observații asupra evoluției soiului, Viorica era plantat pe teritoriul țării, fiind inclus și în sortimentul altor state, precum Ucraina, Rusia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, etc.

Formele parentale: părinții Vioricăi sunt un hibrid interspecific de origine franceză – Seibel 13-666 (matern), iar cel patern e un soi italian considerat un Muscat roșu – Aleatico. Ambii părinți sunt soiuri roșii. Seibel face parte din categoria de hibrizi creați în urma încrucișării unor culturi de vii sălbatice din America și Europa. Scopul acestor hibrizi interspecifici constă în rezistența la temperaturi, diverse boli criptogamice (boli provocate de putregaiul cenușiu, mana, făinarea, etc) și insecte dăunătoare, cum ar fi filoxera.

De reținut că acești hibrizi interspecifici nu conțin concentrații de diglucozid de malvidină, care să depășească limitele legale stabilite de UE, fără a putea prezenta astfel un pericol pentru sănătatea consumatorului.

În ceea ce privește aprecierile la nivel internațional, încă de la începutul anilor 1990, vinul creat din soiul Viorica a atras atenția experților și amatorilor de vinuri din mai multe țări, precum SUA, Franța, Italia, etc. Ulterior, primii producători de vinuri Viorica au depus eforturi în a participa la diverse concursuri (cazul Concursului Mondial al Vinului din Londra din 2017, etc.), expoziții, degustări speciale pentru a face cunoscut noul vin.

Caracteristicile organoleptice ale soiului Viorica 

Soiul Viorica este catalogat drept un soi aromat. A nu se confunda denumirea soiului cu o denumirea unui cupaj din perioada sovietică format din Fetească Albă, Rkațiteli, Riesling și Cabernet Sauvignon. Așa cum am menționat anterior, Viorica a moștenit caracterul patern a lui Aleatico – un soi roșu, italian, parfumat. Mai mult, datorită nivelului crescut de acizi titrabili și al zahărului în anii buni de recoltă, din Viorica se pot crea spumante de calitate superioară, asta pe lângă vinuri liniștite seci și demiseci.

Vinurile liniștite – vinul Viorica descris de o culoare de un galben-pai, cu reflexii verzui. Arome intense specifice soiului Muscat: flori albe, cum ar fi flori de salcâm, flori de iasomie, flori de tei. Alte note: citrice, litchii, mere galbene, caise confiate și struguri albi de masă aromați. De asemenea, se pot simți tușe de cimbru, busuioc și alte plante aromatice uscate. De remarcat că notele mai dulcegi depind de pantele de expoziție sudică și de condițiile climatice, acești factori contribuind la acumularea zahărului în struguri (180 -220 g/dm³, cu o medie de 190 – 210g/dm³). 

Un al aspect important, pe lângă cel de mediu, se referă la numărul ochilor pe butuci. Supraîncărcarea butucilor cu ochi și alte elemente de productivitate reduce calitatea producției și a nivelului de zahăr din bobițe.

În aceeași ordine de idei,  Viorica are un conținut ridicat de acizi titrabili: între 7,5 – 10,5g/dm³ cu o medie de 8,5 – 9,5g/dm³.

Astfel, în dependență de condițiile climatice, Viorica poate avea un nivel mai scăzut de zahăr, dar mai ridicat de acizi titrabili, oferindu-i vinului un gust proaspăt. În zonele calde, pe pante cu expoziții sudice sau sud-vestice nivelul de zahăr va crește, iar acizii titrabili vor fi în ușoară descreștere.

În ceea ce privește un alt acid organic – acidul malic, de multe ori acesta este prezent în cantități mai mici. În acest caz, vinul din soiul Viorica are un gust moale și plăcut. Nivelul de alcool variază între 12,5% și 13 %. O structură proaspătă, plină, parfumată. Viorica manifestă un comportament armonios în cupaje create atât cu soiuri nobile, cât și cu alte soiuri noi autohtone.

Vinuri spumante – din soiul Viorica se pot face spumante reușite de înaltă calitate. Cercetările efectuate de laboratorul de Vinuri Spumante și Microbiologie au demonstrat că, spre deosebire de alte soiuri albe de selecție nouă, soiurile Viorica, Riton, Floricica și Bianca au un potențial în producerea de spumante. Mai mult, rezultatele comparative ale unor cercetări privind parametrii de spumare indică faptul că înălțimea maximă a spumei, în mm, a atins valori de 54 mm pentru soiul Bianca, 50 mm pentru Viorica și 48 mm pentru soiul Floricica. Durata de stabilizare a spumei, soiurile Bianca și Viorica au atins timpi de 175 s (secunde) și 170 s pentru Viorica. Chiar dacă Viorica e un soi aromat ce poate acumula suficient zahăr în boabe, totuși până acum nu s-au făcut cercetări mai ample pentru a afla dacă din acest soi se pot crea vinuri licoroase.

 Din păcate, am găsit doar o într-o singură lucrare mai veche informații despre „vinul de desert” din soiul Viorica, dar fără a prezenta rezultatele unor cercetări. Cercetările indică un alt aspect al soiului Viorica. Mustuiala este predispusă oxidării și necesită respectarea cu strictețe a tuturor condițiilor în procesul de vinificare.

Particularități agrobiologice

Agrobiologia se referă la influența factorilor biologici asupra dezvoltării plantei de viță de vie. Perioada de coacere a soiului Viorica  – semitimpurie. În zona centrală a țării, perioada până la maturitatea deplină a strugurilor variază între 140 – 145 de zile, iar la sud, variația e de 135-140 de zile.

Cultivarea acestui soi este extrem de costisitoare. Pentru dezvoltarea plantei și a strugurilor este nevoie de măsuri pentru ca aceasta să crească corespunzător. Pe solurile nisipoase, Viorica poate fi plantat pe propriile rădăcini pentru că poate rezista dăunătorilor. Mai mult decât atât, aceste soluri sunt potrivite pentru o calitate înaltă a strugurilor. Producătorii evită plantarea butașilor de Viorica pe sectoarele reci, la atitudini mai mari de 300 m sau în depresiuni, la poalele pantei – locuri cu umiditate accentuată. 

Recomandările experților indică terenuri amplasate pe pante calde cu expoziții sudice, sud-estice sau sud-vestice. Înainte de a planta butașii de Viorica, solurile trebuie să fie bine pregătite, fără buruieni care ar putea absoarbe elementele minerale necesare dezvoltării plantelor. Pentru un sol fertil, necesar pentru creșterea butașilor, se recomandă cultivarea cerealelor (secară, grâu) pentru o perioadă de 2 ani înainte de înființarea unei parcele cu Viorica.

 Solurile și amplasarea corectă a soiului Viorica conduce la un rezultat productiv. De exemplu, în R.Moldova există plantații de viță de vie cu vârstă de 30 de ani încă productive.

Atât strugurele cât și bobițele Vioricăi sunt de mărime medie. Pielița densă, pulpa zemoasă cu aromă de Muscat. De altfel, strugurii sunt mult mai parfumați decât vinul, pe care mulți l-ați degustat pe la diverși producători. De ce? Piața cere vinuri albe mai puțin parfumate.

Ce reținem despre acest soi de struguri Viorica?